Categorii
jurnal de femeie

JURNAL (6/2013) Stelele, lavanda si ceasul

Jurnal de femeie, cu atmosfera de duminică din casă și de afară, cu micile preocupări casnice, cu gânduri bune, cu plăcerea de a privi înăuntrul sufletului tău, cu lavandă, un ceas de la Barcelona, Micul Prinț…

Duminică, 14 iulie 2013, ora 07:10; o nouă pagină din jurnal, un nou fragment din viața mea.

 Se arată o nouă zi călduroasă, deși abia acum se vede soarele, până acum a fost ușor înnorat. Tot acum au început să ciripească și vrăbiile, au fost circumspecte până s-au convins că e o zi frumoasă.

 În gradina e grozav, am udat dis-de-dimineață și toate parcă au înverzit și mai tare. Trandafirii din vasul cel mare au crescut și fac al doilea rând de flori. Am găsit o ditamai lăcusta verde, nu ajungeau cicadele. 😦 Pe asta n-am pozat-o, am făcut-o afiș, că mi-a fost teamă că sare și îmi scapă.

 În casa e liniște, ordine și curățenie și miroase tare a lavandă. A cumpărat soțul meu de la piață o mulțime de legăturele și le-am pus la uscat. În bucatarie oalele sunt pline (menționez în treacăt o ditamai cratița cu ardei, roșii și dovlecei umpluți), numai prăjituri nu sunt, azi mâncăm la desert salată de fructe cu înghețată.

ceasul-albastru-portocaliu
Ceasul albastru-portocaliu de la Barcelona

 Un lucru favorit: ceasul de masă pe care l-am cumpărat de la Barcelona. Erau nenumărate, dar am văzut într-o vitrină unul care purta culorile mele favorite, albastru și oranj. Am vrut să-l cumpărăm, dar nu ne-am învoit la preț cu negustorii care au fost neașteptat de obraznici. Nu știu ce nație erau, căci astfel de lucruri sunt vândute și de spanioli, dar și de turci, magrebieni, pakistanezi și Dumnezeu mai știe ce etnii. Am umblat Barcelona în lung și-n lat, căci găseam ceasuri în orice culori, numai pe astea nu. Când era cât pe-aci să ne lăsăm păgubași, până la urmă l-am găsit pe al meu, și l-am luat, chiar dacă a fost mai scump decât la negustorul cel obraznic. Nu ne-a părut rău deloc, ne-ar fi părut mult mai rău dacă nu l-am fi luat, după atâta umblătură.

 În săptămâna ce a trecut am continuat să citesc Divina Comedie (mai am puțin și trec din Purgatoriu în Paradis !), dar nu despre această carte vreau să scriu acum. Pentru blogul cu lecturi am recitit, a nu știu câta oară, Micul prinț de Antoine de Saint Exupéry. Nu știu ce are cartea asta, de câte ori o citesc, mă face să lăcrimez… M-am gândit ca, la citate favorite, să notez câteva fraze din carte, care m-au impresionat cel mai mult.

Dacă cineva iubește o floare unică printre milioane și milioane de stele, e destul să privească la ele și va fi fericit la gândul că și floarea lui e undeva acolo…

Nu vezi bine decât cu inima. Ochii nu disting esențialul.”

Cunoști numai pe cine îmblânzești. Oamenii nu au timp să mai și cunoască ceva. Ei cumpără totul de-a gata de pe la negustori. Cum însă nu există negustori de prieteni, oamenii nu au prieteni.

Stelele nu sunt la fel pentru toată lumea. Pentru cei care călătoresc, stelele sunt niște călăuze. Pentru alții nu sunt decât niște luminițe plăpânde. Pentru savanți sunt niște probleme. Dar pentru ei stelele sunt mute. Tu vei avea niște stele precum nu are nimeni pe lume… Noaptea, când vei privi cerul, vei avea impresia că toate stelele râd împreună, de vreme ce eu voi fi undeva pe o stea și voi râde acolo, pe steaua mea. Numai tu vei avea stele care știu să râdă. ”

Totuși, citatele scoase din context nu sunt atât de grăitoare, cartea trebuie să fie citită în întregime.

catelusa-din-parc-de-la-ciutadella-barcelona
Catelusa din Parc de la Ciutadella-Barcelona

 O fotografie care îmi place – dacă tot am pomenit de Barcelona, care mi-e tare dragă, să pun una de acolo. Aflându-ne în Parc de la Ciutadella, parcul în care se află și Grădina Zoologică, am zărit în iarbă un tânăr care masa cu multă grijă spatele și picioarele din spate ale acestei cățelușe. L-am salutat și am văzut că o rupea pe franțuzește, ca mai toți barcelonezii cât de cât cultivați. Am intrat în vorbă cu el, bănuind despre ce era vorba, trecusem și noi prin asta cu Zorro. Într-adevăr, cățelușa avea picioarele din spate paralizate, abia se putea ridica, dar nu putea să meargă. Căruciorul de alături era al ei, iar tânărul o aducea cu el la iarbă verde de câte ori putea, îi făcea masaj și o îndemna să se miște, măcar să se ridice de jos. Jos pălăria !

~~~~~~~~

25 de răspunsuri la “JURNAL (6/2013) Stelele, lavanda si ceasul”

Mi-a placut povestea de jurnal. Mi-a sărit în ochi imediat ceasul și l-am admirat. M-a dus cu gandul la ceramica turcească, în combinațiile ei coloristice de roșu și albastru, cu motivul lalei. E posibil să fie de origine ori de inspirație turcească. Mi-au plăcut mult citatele.”Stelele nu sunt la fel pentru toată lumea”. Acesta am să îl țin minte. Să ai o duminica frumoasă, Zina!

Apreciază

Fain ti-ai incepul ziua si azi! Ordine, ardei umpluti si multa liniste…:)
Tare mult m-a impresionat povestea catelusei. Toata admiratia pentru acel tanar…
Ceasul e deosebit. Buna alegere ..;)

Apreciază

Geanina, facem mari eforturi pentru ca duminica sa fie o zi adevarata de liniste si relaxare. As putea spune ca pentru asta muncim de luni pana sambata.
Si noi l-am admirat pe tanar. Sotul meu m-a intrebat de ce nu i-am pus si fotografia lui. Pentru ca nu l-am fotografiat. Mi-a fost jena sa-i cer voie si mi-a fost teama ca nu mai accepta sa-i fac poza nici catelusei.
Nu stiu cat e de deosebit ceasul, dar a avut calitatea ca s-a potrivit gusturilor mele coloristice.
Multumesc pentru vizita ! 🙂

Apreciază

Placuta si linistitoare pagina de jurnal ! La ceas trebuie sa te uiti din cinci in cinci minute, atata e de frumos !? E reconfortant faptul ca mai exista in lume si bunatate si intelegere pentru suferintele necuvantatoarelor !Bravo lui !

Apreciază

Ajung pe înserat în bucătăria ta cu ceas frumos și cu desert la fel, mniam, mniam!
Trandafirii tăi m-au inspirat, am și eu trandafiri pitici, în ghiveci, i-a primit Enya și voi mai cumpăra, poate i-ai văzut la mine, foarte bine le merge pe cele două balcoane. Salutăm trandafirii și grădina, mai puțin lăcusta.
Frumoasă zi ai avut!
Să ai o seară cu relaxare și veselie! 🙂

Apreciază

Poti sa saluti si lacusta, post mortem ! 😆 Cand vor inflori cu totii din nou, am sa le mai fac niste poze trandafirilor. Acum fac flori mai mici, fiindca, in acelasi timp cu infloritul, inca mai cresc in inaltime.
Da, am avut o zi frumoasa, sper ca si voi. O saptamana usoara sa aveti ! 🙂

Apreciază

Placut la voi, ca in fiecare duminica.
Cat adevar in fraza despre negustorii care nu au de vanzare prieteni… Dar bine ca acea catelusa are parte si de un prieten in stapanul ei, altfel nu ar face ceea ce cu drag face pentru ea.
Saptamana frumoasa sa-ti fie si pupici fetelor!

Apreciază

Cred ca mai mult decat un prieten. Eu am avut intotdeauna sentimente materne pentru cateii mei si cred ca si el simtea ceva asemanator pentru catelusa lui. Trebuia sa-l vezi cu cata grija ii masa spatele.
Saptamana frumoasa si tie si pupici Colei !

Apreciază

Bună dimineaţa! 🙂
Citind la tine că faceţi eforturi pentru ca duminica să fie…, m-am gândit că fiecare zi ar trebui să fie aşa: liniştită.
Ca dispoziţie interioară.
Te pup, draga mea, o săptămână frumoasă şi psornică îţi doresc!

Apreciază

Asa ar trebui sa fie, ai dreptate, Ana, dar uneori treburile te covarsesc, iar contactul cu ceilalti oameni e dificil adesea, asa ca e mai greu sa-ti pastrezi linistea interioara.
Saptamana frumoasa si tie !

Apreciază

E minunat ceasul, ca o bijuterie ! Data viitoare, o sa caut si eu unul la Barcelona 🙂
Ce bine, ca duminica ne lasa sa ne incarcam bateriile. Ar trebui, sa ne permitem clipe de liniste si in decursul saptamanii, dar e asa de greu …
Lacustele le fac si eu afis, nu le suport deloc in gradina si ele se ascund cu dibacie in trandafirii agatatori, unde nu le ajung usor … Sunt tare stricatoare.
O saptamana frumoasa, Zina !

Apreciază

Ca de fiecare data, si pagina de astazi (ca de altfel toate, apartinand jurnalului tau), are ceva deosebit, cald. Ai transmis perfect atmosfera calma a caminului tau.
Ceasul este superb! Ma bucur ca l-ai gasit si cumparat! Cat despre poveste catelusei… absolut emotionanta! Frumos ca ne-ai impartasit-o!
PS: micul print imi transite si mie acelasi gen de sentimente… superbe citatele alese!

Apreciază

Îmi place să evoc în jurnal atmosfera din căminul meu, parcă mă bucur și mai mult de ea !
Cât despre citate…, își pierd din sens, din greutate, când le scoți din context. Asta e valabil pentru toate citatele, nu numai pentru acestea de azi.

Apreciază

Zina, Micul print e cartea mea preferata! De fiecare data mai descopar o nuanta, o idee, ceva frumos si bun si pur. Ceasul este tare frumos. Si pe mine ma impresioneaza oamenii care nu-si abandoneaza prietenii (pentru ca prietenii acestia patrupezi nu si-ar abandona stapanul in nici o situatie). Un week-end plin de bucurie sa ai!

Apreciază

Dacă ți-a plăcut, spune-mi și mie!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.