Categorii
jurnal de femeie

JURNAL (14/2013) Coco și jumătatea lui

A paisprezecea pagină de jurnal. Vecini noi, parfum de gem de prune și de iarbă cosită, noi întâmplări în grădină, despre teama de primejdie și fotografii frumoase…

piticii-cocoselul-coco-si-gainusa-lui
Piticii din vecini: cocoșelul Coco și găinușa lui

Duminică, 08 septembrie 2013, 0ra 06:26; o nouă pagină de jurnal, un nou fragment din viața mea.

  • Afară e semi-întuneric, încă nu s-a crăpat bine de ziuă. S-au dus diminețile în care mă repezeam la ora șase, ba chiar cinci jumate, să ud grădina repede, pâna nu începe să ardă soarele ! În curând o să punem udatul în pod, lângă mâncatul de înghețată, să stea acolo până vara viitoare.
  • În casa e liniște, ca și afară. Toată lumea doarme, și câinii, și pisicile, și cocoșelul și găinușa pitică a vecinilor, numai eu nu dorm ! Da, Kory și Bella au doi vecini noi, cu care s-au împăcat nesperat de repede. Cocoșelul e negru strălucitor, cu creastă roșie și cântă și el la ore fixe, subțirel și simpatic. Ea arată mai modest, cum e datul păsărilor, nu ca la oameni ! 😀 Am uitat să le fac fotografii, dar poate reușesc să le fac în dimineața asta, până nu public pagina de jurnal. (Am reușit, clic pe poze pentru mărire!)
piticii-cocoselul-coco-si-gainusa-lui
Cocoșelul Coco și găinușa
gazaniile-cele-noi-2
Gazaniile cele noi
  • În gradina,bietul brad se îngălbenește-înroșește mai departe, deși i-am luat ce ne-au zis specialiștii. Cică i s-ar fi schimbat culoarea frunzelor din lipsă de magneziu. I-am dat soluție de sulfat de magneziu, dar nu se vede nici un efect… Am schimbat gazaniile din jardiniere și, deși unele păreau că vor fi grena, iar altele galbene, ne-am trezit că aproape toate sunt portocalii !
  • În bucatarie tronează prima serie de gem de prune, care a ieșit foarte dulce. Au fost prunele foarte coapte și dulci. Am făcut din acela obișnuit, pentru gemul special de prune nu am avut nuci, am uitat să cumpărăm. Dar îi vine și lui rândul.
  • L-am terminat de citit și pe Robinson Crusoe, dar deoacamdata nu încep nici o altă carte. Mi-a părut rău să mă despart de neastâmpăratul naufragiat, mai ales că știu bine că ne-am întâlnit pentru ultima oară. Tocmai de aceea, am reținut câteva reflecții de ale sale, sunt de folos oricui.
  • Iată dar două citate din acest roman al lui Daniel Defoe:

    ”Tot ce este bun în lumea aceasta nu are preț decât atunci când ne aduce vreun folos. Oricât am strânge și am grămădi, totuși nu ne putem bucura decât de ceea ce ne folosește și nu de mai mult.”; 

  • ”Teama de primejdie este de o mie de ori mai înspăimântătoare decât primejdia însăși. Povara îngrijorării este cu mult mai grea decât nenorocirea pe care o așteptăm.”

  • Un lucru care îmi place mult este mirosul de iarbă proaspăt cosită. Mi-ar plăcea un parfum care să aibă și mirosul ăsta în el. Parcă am și avut unul cândva, dar nu îmi amintesc ce parfum era. Mirela precis știe ceva despre asta !
  • Două fotografii care îmi plac:
verde-si-albastru
1. Verde si albastru
culori-de-toamna
2. Culori de toamnă

Sursa foto 1: Valeriu Costin

Sursa foto 2: Călin Precup

~~~~~~~~~

32 de răspunsuri la “JURNAL (14/2013) Coco și jumătatea lui”

Frumoasă pagină de jurnal. Un început liniştit de zi de duminică. Pace peste toate şi starea aceea de bine pe care numai acasă o poţi avea. Şi mie mi place să mă trezesc devreme, când toţi ceilalţi dorm şi să savurez o cafea sau un ceai negru în liniştea deplină a casei. Mai târziu…începe iureşul gălăgios al Sarei şi „răsturnarea casei” de către mica năzdrăvană. 😀
Îmi închipui ce simpatic este cocoşelul vecinilor şi cum dă el deşteptarea în cartier!
Brăduţul nu ştiu dacă se va „face bine”, sunt tare pretenţioşi la câmpie. Şi la tata în curte s-au uscat, oricât i-am „cocolit”.
O duminică frumoasă, doamna Zina! 🙂

Apreciază

Mulțumesc pentru apreciere, Alex !
Vietatea aia e atât de mică, încât nu cred că reușește să o trezească nici pe găinușa lui, darămite vecinii. Eu îl aud fiindca vreau să-l aud și ciulesc urechile, că are un glăscior firav de tot ! 😀
Nici eu nu cred că mai e vreo speranță cu bradul… 😦 Eh, om vedea !
Duminică frumoasă și spor la treabă Sarei ! 😆

Apreciază

Da chiar, e asa o liniste in pagina asta ! Iar cu gemul de prune mi-ai facut o mare pofta, ca n-am mai mancat de ani de zile si nici mama nu facuse pana sa plec eu, am adus doar dulceata de visine pt clatite si preferata mea, de mure. O duminica la fel de calda precum a inceput sa ai, Zina!

Apreciază

As face eu,daca as avea prune 😀 Nu gasesc prune aici, nu sunt piete, daca gasesti nu-s stilul ala pt gem si is la cutii de cate 4, deci in niciun caz la kg. N-am nici copac cu prune :))

Apreciază

După o minivacanță grozavă, mă bucură și mă liniștește mult pagina ta de jurnal, deja o lectură săptămânală familiară și plăcută.
Cocoșelul e foarte drăguț, nu mă mir că a devenit prietenul cățelușelor.
Parfumul la care e posobil să te rereri este al lui Pierre Balmain şi se numește Vent Vert…Te afli în zori de zi, pe o pajişte verde cu iarbă proaspăt cosită, peste care adie o boare răcoroasă, un vânt uşor care te învăluie în miresme reconfortante. Te trezeşte la viaţă, îţi dă un impuls şi un suflu tânăr, de sevă şi natură generoasă. Se găsește mai greu, dar miroase a iarbă cosită și a prospețime.
O seară minunată de duminică îți doresc! 🙂

Apreciază

Multumesc, dar nu, nu am purtat acest parfum, deci nu la el ma refer. Parca ii si simt mirosul si nu pot sa-mi amintesc… În sfarsit, imi amintesc eu pana la urma si te anunt 😀
Seara minunata si tie, Mirela !

Apreciază

L-am recitit pe Robinson acum vreo 8-9 ani si, ciudat, am retinut acelasi pasaj din carte. De cate ori am trecut de atunci prin ceva probleme, mi-am amintit ca teama de primejdie este mai apasatoare decat primejdia in sine.
Mirosul de iarba proaspat cosita ma innebuneste, imi trezeste mii de amintiri si ma face sa ma simt ca si cum as fi ajuns pe o alta planeta, unde totul este verde, bun, moale si pur. Una dintre povestile parfumate scrise de mine, O noapte incendiara, este plina de acest miros. Este una dintre povestile pe care le voi indragi mereu, oricate as mai scrie.

Apreciază

E o buna lectie de viata, romanul acesta, daca stii ce sa alegi si sa retii din el.
Voi cauta povestea si o voi citi, Vienela ! Dar nu acum, maine. Acum ma duc afara, sa mai simt mirosul acela de iarba. 🙂

Apreciază

Daa,din pacate trebuie sa-ti schimbi si tu ”rasaritul” din noapte !E bine ca vecinele sunt galinacee si nu ”ferocele” feline, deci fetele sunt linistite !Sigur,frica de drobul de sare, e amplificata ca nu mai cade odata ! Am facut si eu gem de prune; am pus putin zahar,sper sa reziste.E bine cand miroase a fan cosit(iarba),e liniste si calm,toata saptamana !

Apreciază

simpatici vecini aveti, intr-adevar! 🙂
se apropie toamna, la noi insa e inca destul de cald. Doar diminetile avem nevoie de lampi aprinse… se lumineaza din ce in ce mai tarziu.
O saptamâna placuta iti doresc! si spor la gemul de prune-cu-nuca!

Apreciază

Si la mine stau in bucatarie borcanele cu picmez de pruna, asa se cheama gemul de prune fiert fara zahar in Banat 🙂 Numai bun de facut pajitura 🙂
Se simte toamna in scrisele tale … aici e inca vara, o vara tarzie, cu nopti racoroase. Dar nu va intarzia toamna. e pe drum. Maine incep scolile … As vrea sa simt mirosul fanului cosit …

Apreciază

Da, scoala incepe in mijlocul saptamanii, uneori s-a intamplat sa inceapa si vinerea 🙂 In prima zi se face o slujba de binecuvantare si se striga lista copilor. Apoi in ziua urmatoare primesc cartile si lista rechizitelor si de-abia dupa cateva zile se incepe treaba mai serios. Dar anul asta se prevad o multime de greve ale dascalilor si nu stiu cum va decurge anul scolar …
Aici sunt 6 clase primare, de obicei se schimba invatatorii la doi ani, uneori chiar si in fiecare an. In primii doi ani nu primesc note, doar calificative de foatre bine, bine samd. Apoi doi ani sunt apreciati cu A, B si C, doar din clasa a cincea seamana cu sistemul romanesc de notare, cu nota maxima 10. Urmeaza trei clase de gimnaziu si trei de liceu ( cu alt sistem de notare pana la 20 ), fara examen de treapta si apoi bacalaureatul care e foarte important, fiindca in functie de media obtinuta se hotaraste la ce scoala superioara vei intra. E un sistem de puncte mai complicat pe care inca nu-l cunosc prea bine.
Toti copii fac meditatii pentru cel putin o limba straina ( engleza ) si dau examene in doua trepte ( lower si proficiency ) iar la materiile importante se pregatesc intensiv in anii de liceu, in functie de ce isi doresc pentru viitor. Exista o retea foarte serioasa de centre de meditatii si in plus, meditatori particulari.
Anul asta, baiatul cel mare incepe sa studieze greaca veche si operele clasice, prima pe lista fiind Odiseea 🙂 Mi se pare fascinant, sa poata citii ceva scris in urma cu 2700 de ani … In schimb, istoria moderna nici nu figureaza in cartile lor 🙂
Mie mi se pare, ca la noi pe vremuri se facea scoala serioasa, dar de-atunci a trecut multa apa pe Dunare si eu am pierdut contactul cu ce se intampla in tara … E greu sa faci comparatii 🙂

Apreciază

Lasă un răspuns către Zinaida Strinu Anulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.