JURNAL (17/2013) Einstein si vals musette

Duminică, 6 octombrie 2013, ora 06:30; o nouă pagină de jurnal, un nou fragment din viața mea.

• Am scris eu în jurnal ora șase jumate, dar m-am trezit mult mai devreme. De fapt nu m-am trezit eu, ci m-a trezit el. El, cutremurul de 5.5 grade pe scara Richter, de la ora 04:37. M-am speriat atât de tare că nu am mai putut să adorm. M-am sucit, m-am învârtit vreo oră și ceva și pe urmă m-am dat jos din pat.
• Afară e liniște și pace, e întuneric și e frig, nici pomeneală de ciripitul păsărelelor. S-or trezi ele mai târziu, iar dacă va ieși soarele, ca ieri, o să se audă și ele, măcar vrăbiuțele. Deocamdată ascult un vals musette. Am un CD cu valsuri musette, cumpărat de la buchiniștii de pe malul Senei când am fost prima oară la Paris. Mi-e tare drag, pentru că muzica asta săltăreață mă binedispune.
• În casa nu mișcă nimeni, zgâlțâitura m-a trezit numai pe mine. În bucatarie se mai simte ca o boare o aromă de chimen rumenit. Am făcut aseară pui cu sos Bechamel, pentru prânzul de azi. Nu am vrut să gătesc, mai ales să prăjesc nimic azi, am să vă povestesc eu de ce, dar nu acum.
• În gradina e supărare mare. Vijelia de la începutul săptămânii a scos din rădăcini bradul despre care scriam că i s-au înroșit mare parte din ace. Acum am constatat că, de fapt, nu prea avea rădăcini, de asta și începuse să se usuce. Puteam noi să-l udăm cu orice, că era dus.
• Săptămâna care a trecut am început să recitesc romanul Winnetou, ca să-l povestesc pe blogul cu povestiri. Am citit această carte pe când aveam vreo 10-11 ani și am reîntâlnit cu mare drag personajele, ba chiar mi-am amintit că… am fost îndrăgostită de Old Shatterhand ! 😀 Mda, cam așa erau fetițele de 10-11 ani pe atunci. Visau la eroii din cărți sau din filme. Acum au ”prieten”. Ei, nu toate, dar destul de multe.
• Ieri a fost Ziua Mondială a Profesorilor (5 Octombrie). N-am văzut și n-am auzit nimic în media sau pe bloguri despre asta, dar nici nu mă uit la toate posturile simultan, așa că, poate, mi-a scăpat. Cu acest prilej, am ales din colecția mea de citate unul la care tin mult de tot ”Cel mai eficient mod de a face educație, este de a oferi propriul exemplu.” (Albert Einstein) Un corolar al acestei afirmații ar fi că, dacă educatorul (părinte, cadru didactic, altcineva) dă un exemplu prost, consecințele nu pot fi decât proaste… Update – După ce am publicat articolul am descoperit că Loredana a scris chiar ieri despre această aniversare. Bravo, Loredana !
• Un lucru care îmi place: să dansez. Din păcate, nu prea mai ai unde să dansezi. De cluburi, nu mai avem anișorii, la restaurante nu se mai dansează decât de Revelion, și atunci dansul e așa un zbucium deșucheat că ți se taie pofta, petrecerile acasă s-au potolit, doar la câte o nuntă ce mai țopăim și noi. Păcat că nu prea se mai îndeasă lumea să se căsătorească !
• Două fotografii care îmi plac:

Zoo Barcelona, fântâna din centru, cu bănci de jur împrejurul rondului

Nu e ce s-ar putea crede, ci doar oferta unei spalatorii auto: la 4 spălări – una gratis !

~~~~~~~~~~~~~~~~