Luni, 24 martie 2014, ora 7:00. O nouă pagină de jurnal, un nou fragment din viața mea.
- E o dimineață plăcută, chiar dacă cerul e acoperit cu un strat de nori alburii. Totuși, către răsărit, norii sunt roz și străbat printre ei razele soarelui, așa că s-ar putea să avem iar o zi însorită, în ciuda previziunilor meteorologice.
- În grădină, iarba a crescut ca nebuna, ce a fost de înverzit a înverzit, ce a fost de înflorit la vremea asta a înflorit. Ieri am stat toți trei afară și ne-am delectat descoperind rămurele înfrunzite, boboci de flori abia mijiți, mâțișori și gâze nou apărute, din care Kory a și gustat câteva. 😀 Am uitat să vă spun că este o mare vânătoreasă de tot ce mișcă !
- În casă e liniște și pace, e cald și bine. În bucătărie miroase ușor a varză, fiindcă ieri am făcut varză călită și fripturică din piept de pui, separat, ca să nu aibă probleme nici carnivorii, nici vegetarienii.
- Săptămâna trecută am mai citit printre picături din istoria d-lui N. Djuvara. Adevărat că ”tot țiganul își laudă ciocanul” și ”fiecare trage spuza pe turta lui” ! 😉 Aflu cu uimire că întemeietorul Țării Românești s-ar fi tras din cumani (un neam turcesc care, împreună cu pecenegii – alt neam turcesc, au format neamul tătăresc), că marii boieri erau tot cumani, numai boierii mici și prostimea erau români… Cică și d-sa ar fi din neamul acela… A, am uitat încă ceva important. Imperiul roman a ocupat Dacia fiindcă dacii erau răi și atacau bietul imperiu ! Mai sunt și altele, poate vi le spun data viitoare. Trist este că datele astea au fost destinate tineretului. E unul dintre momentele rarisime în care mă bucur că tinerii nu prea mai citesc cărți…
- Dar să revin la chestii mai concrete. Săptămâna asta am meșterit, nu glumă. Am făcut niște modificări în camera în care lucrez la pc – hai să-i zicem birou. Am umplut cu rigips niște nișe – meșterii, nu eu. Eu am făcut curățenia după lucrare, ceea ce a însemnat, până la urmă, curățenie generală în camera respectivă, cu aspirat pereți și mobile, spălat perdele, geamuri, parchet etc.etc. Am terminat sâmbătă, iar acum e nemaipomenit de bine. Nu știu de ce mă doare fiecare mușchiuleț și fiecare osișor, dar o să-mi treacă. 🙂
- Un lucru care îmi place: să fac planuri cu soțul meu privind grădina (și nu numai grădina). Ne tot bate gândul unui balansoar. N-ar fi mare lucru să-l luăm, dar încă nu-i vedem locul. Eu l-aș vrea undeva la umbră, dar încă nu prea e umbră, trebuie să mai crească pomii. Mai vedem noi.
- O fotografie de pe Internet care mi-a plăcut în săptămâna care a trecut:
Sursa foto: Bigpicture.ru pe Facebook
=============
JURNALUL ZINEI 
30 de răspunsuri la “JURNAL (11/2014) Norișori, mâțișori, tătari…”
I-am citit sotului ceea ce ai găsit în cartea lui Djuvara. S-a întors din drum şi a citit pasajul singurel. Nu mai comentez, că a plecat bombănind şi supărat. E clar că ne pregătim de aranjare a încăperilor după somnul de iarnă. Şi pe mine mă dor toate, dar la câte am mutat dintr-un loc în altul, nu mă mir. Apropo, am balansoar în curte. Nu mă întreba de câte ori stăm pe el. Puţin, foarte puţin comparativ cu fotoliile.
ApreciazăApreciază
Noi am avut unul în grădina vechii case. Stăteam mult timp în el, după-amiaza ori seara, ba fiul nostru trăgea și câte un pui de somn acolo !
ApreciazăApreciază
Uf-uf! Ajung aici dupa o vizita – virtuala – in gradina la Carmen… Balansoar, spatiu pentru catei, flori si copaci… Trebuie sa alung gandul! 🙂
Ce dulce e somnul in gradina, vara! 🙂 Obisnuiam sa fac asta cand mergeam la țara – adormeam in cantecul greierilor. Cu ani in urma am avut unul in balcon! Dar pe vremea aceea ii auzeam aproape in fiecare seara, afara. 🙂 Oare ce s-o fi intamplat cu ei? Probabil ca i-au omorat cu substantele pe care le pulverizeaza impotriva tantarilor… 😦
N.Djuvara ma uimeste din ce in ce mai mult… As vrea sa fiu rea si sa gandesc ca varsta e de vina… dar nu pot! N-as fi sincera… N-am prea tocit manualele dar ceea ce apuc sa citesc in ultimul timp ma infioara – pur si simplu nu mai stiu ce sa cred! Logica imi spune una, dar… „istoria” bate spre altceva… De unde logica?! Parerea formata pare ca nu mai are sens… 😦
ApreciazăApreciază
Nu e ”istorie”, Diana, e mai mult ”politică”, mascată în istorie.
ApreciazăApreciază
Scuze! M-am luat cu vorba si am uitat sa-ti scriu ca-mi place foarte-foarte mult fotografia „Concurenta – factor al evolutiei!” 🙂
Saptamana minunat sa o petreci!
ApreciazăApreciază
Și mie mi-a plăcut mult, de aceea am și preluat-o de pe Facebook.
Săptămână minunată și ție, Diana !
ApreciazăApreciază
Un balansoar e bun la casa omului 😀 Are si tata unul in curte, iar cand timpul permite, ne face mare placere sa lenevim in el 😀
Sa ai o saptamana frumoasa Zina!
ApreciazăApreciază
Cristina, nu mă împinge în păcat ! :))
Săptămână frumoasă și ție !
ApreciazăApreciază
M-au impresionat si pe mine „vestile noi”….. adica infiintarea Tarilor Romanesti si nu stiam ca dacii au fost un popor asa de rau! 🙂
Fotografia e superba, cred ca uneori asa vroiam sa stau si eu cu pisoii cand erau mici! :))
Saptamana minunata Zina draga!
ApreciazăApreciază
Aaa, cred că erau niste ”bagabonți” ca să citez dintr-un clasic ajuns după zăbrele ! 😉
Fiul meu umbla în patru labe împreună cu cățelușa teckel Mollie. 😀
ApreciazăApreciază
ai sa razi! varza calita am facut si eu si carnaciori. a iesit atat de buna…:)
si o placinta cu mere…
cateodata si asta din ce in ce mai des am mari probleme cu gatitul. nu mai stiu ce sa mai gatesc…
s-apoi incep sa ma plang alor mei, ca vorba aia gatesc de 16 ani, gata, s-au terminat retetele… 🙂
curtea ta e o splendoare!
ApreciazăApreciază
Ia și tu la rând blogurile cu rețete. Da’ să începi cu al meu. În bucătărie la Zinnaida ! 😀
Da, e minunată curtea, a venit vremea să ne bucurăm de ea.
ApreciazăApreciază
Ce-mi place atmosfera descrisa ” e liniste si cald in casa” !De mult n-am mai trecut prin asa ceva!
Zina Doamna, cind am citit despre varza ma gindii la crapul pe care tot la domnia ta il vazui… Stirnesti pofte nu gluma !
ApreciazăApreciază
Scumpa mea, ai văzut sloganul blogului cu rețete: ”O bucătărie bună și un vin bun fac Raiul pe Pământ !” La mine gândul, vorba și fapta sunt una ! 🙂
ApreciazăApreciază
😀 oare de ce nu ma asteptam la altceva din partea domniei tale?
ApreciazăApreciază
Lăcrămioara, mulțumesc ! Crede-mă că așa e și nu e ușor întotdeauna.
ApreciazăApreciază
”Concurenta -factor al evolutiei !”Tare nazdravana poza !Ma bucur ca gradina voastra e minunata si ce-o sa se mai faca !
Imi pare rau ca dacii erau niste ”bagabonti”, ce au speriat pe nevinovatii Imperiului Roman ;nu am citit ”romanul” ! Daca mai pui si ce zice d-l Daicoviciu plus alti experti…ajungi la concluzia ”tata rus,mama rus, eu Ivan moldovan” !
Cred ca ai muncit pe rupte si te dor toate, dar ai satisfactia ca ai o camera pregatita de Paste.Maine e sarbatoare,deci odihna placuta !
ApreciazăApreciază
Mulțumesc, chiar așteptam o zi de odihnă… forțată. 🙂 Cu satisfacția aia, mai vedem noi. Nu uita că pe aici se lucrează din greu, drumurile s-au uscat și suntem deja în împărăția prafului. Geamurile, cel puțin, va trebui să le spăl din nou, cu siguranță.
ApreciazăApreciază
ca intotdeauna, aici la tine gasesc armonie! minunata atmosfera din casa si curtea ta! simpatice si comentariile tale vizavi de „istoria Daciei” si interesul tinerei generatii pentru lectura!
Un balansoar în gradina este absolut necesar, Zina draga. Este locul meu preferat unde beau cafeaua dimineata (in weekend). Este asezat în asa fel incât primele raze ale soarelui sa-l învaluie. Atunci ies desculta si îmbracata doar in camasa de noapte, ma asez comod si savurez cafeluta. Câteodata înveles umerii cu o paturica usoara, dar fata si picioarele le las sa le „biciuasca” soarele. Sunt razele cele mai benefice! 🙂 În cursul zileo, balansoarul este din ce în ce mai ferit de soare, la ora amiezii este total în umbra si dupaamiaza ofera cel mai bun loc pentru lectura!
Precis veti gasi si voi un loc perfect pentru balansoar 🙂
O saptamâna minunata iti doresc!
ApreciazăApreciază
Carmen, dacă nu-l găsim, îl facem ! 😆 Nu uita că am avut așa ceva ani buni și trebuie să reluăm ”tradiția” !
Săptămână minunată și ție, draga mea !
ApreciazăApreciază
salcia japoneza m-a vrajit 🙂
ma tot gandesc cum va arata gradina ta peste 5 ani, va fi cu adevarat un coltisor de rai, cu siguranta pana atunci balansoarul isi va gasi un locsor 🙂
am si eu cartea lui N. Djuvara, am inceput-o acum un an si ceva dar nu am mai revenit la ea…poate ca ar trebui sa o fac…
ApreciazăApreciază
Pandhora, asta mă mobilizează și pe mine să muncesc la grădină, uneori peste puterile mele: imaginea grădinii peste câțiva ani, așa cum o văd cu ochii minții. Sigur va fi și un balansoar pe acolo ! 😀
Merită să citești cartea doar ca să observi cum este simplificată istoria românilor, cum se dau drept sigure presupuneri bazate pe argumente șubrede. Imaginile, în schimb, ar fi fost interesante, dară erau mai de calitate.
ApreciazăApreciază
Ultima fotografie m-a dat gata!
Gradina ta are un aer vag japonez … sau mi se pare ?
ApreciazăApreciază
E simpatică rău, așa e !
X, dacă grădina are un aer japonez, îl are numai din întâmplare. Este populată cu plante exact numai și numai după gustul meu. Se poate ca gustul să fi fost influențat de grădinile văzute prin călătorii, precum și de numeroasele reviste și cărți despre casă și grădină pe care le-am înghițit ani de-a rândul.
ApreciazăApreciază
Perfecta varza calita, si mai buna friptura, iar fetita cu pisoii=nebunie!
Astept sa vad balansoarul si (nu stiu de ce) cred ca nu voi astepta mult!
Zile frumoase si imbratisari!
ApreciazăApreciază
Nici eu nu știu de ce, dar ai dreptate, simt că nu mai e mult până atunci ! 😀
Să aveți zile frumoase, draga mea !
ApreciazăApreciază
Sunt sigura, ca gradina va fi o minune peste cativa ani .Pana la vara parca vad ca apare si balansoarul in peisaj 🙂 Salcia ta imi face cu ochiul, dar la mine e prea mica gradina, ca sa plantez copaci decorativi, au loc doar cativa pomi fructiferi si trandafirii 🙂
Buna varza calita, o faci cu varza dulce sau varza murata ?
La faza cu cartea de istorie am ramas tablou. Cum e posibil sa se publice asa ceva in limba romana ? Am mai vazut mai demult un documentar aiurea despre daci si romani, dar era facut de BBC ,,, Sa fim seriosi, dacii i-au deranjat pe romani doar fiindca aveau sare si aur si grane din belsug.
O seara linistita, Zina !
ApreciazăApreciază
Dani, și eu sunt sigură că o să apară balansoarul, în curând ne vom hotărî unde îl punem.
Varza călită merge și cu varză dulce, în care caz pun și puțin borș sau suc de lămâie, și cu varză acră, după sezon.
În ceea ce-i privește pe daci, istoria se repetă, nu ? Si românii i-au atacat pe unguri și de-aia ungurii le-au luat Transilvania, pe ruși și rușii le-au luat Basarabia… Așa, doar ca să se apere ! Acum se pare că i-am atacat pe americani, pe evrei, pe chinezi, că ne-au năpădit și ăștia…
ApreciazăApreciază
Arata foarte bine gradina ta Zina, te invioreaza numai privind pozele dar sa fii acolo!? La noi au inflorit copacii foarte putin. Este mai rece ca in Bucuresti. Maine vreau sa fac si eu o vizita in gradina fratelui meu, de unde sper sa vin cu un brat de flori. Ador florile de primavara!
Toate cele bune, Zina!
ApreciazăApreciază
Atunci, îți doresc vreme bună, Maricica. Soarele să te încălzească în timp ce culegi flori ! 🙂
Numai bine !
ApreciazăApreciază