Categorii
jurnal de femeie

JURNAL (26/2014) Canna galbenă, consommé și O.Paler…

  • Luni, 01 septembrie 2014, ora 7:30.  O nouă pagină de jurnal , un nou fragment din viața mea.
canna-galbenă
Actuala vedetă a grădinii: canna galbenă
  • Afară e o frumusețe de vreme, e răcoare, senin, soarele dă semne că va fi prezent și astăzi, e liniște totală, păsărelele ( și câinii !) încă nu s-au trezit. Mai, mai că-mi vine să mă bag înapoi în pătuț ! 😀
  • În grădină tronează canna galbenă,  a doua surpriză plăcută după cea roșie. E nemaipomenit de frumoasă și o privim cu drag încă de când a îmbobocit.
  • În casă e ordine și curat, încă e liniște, abia acum îmi aud jumătatea cum începe să meșterească sendviciurile și cafeaua. În Jurnalul de femeie original, cel pe care l-am adoptat în forma care mi s-a potrivit mie, exista o rubrică pe care nu știu dacă am pus-o vreodată, ”Sunt recunoscătoare…” Ei bine, azi simt nevoia să scriu: Sunt recunoscătoare Soartei că mi-a trimis un asemenea bărbat. Nu este perfect, după cum nici eu nu sunt perfectă, dar este un om absolut deosebit, alături de care merită să trăiești o viață.
Thomas_Figaro
Thomas, care nu mai e Thomas, ci Figaro , …

 

Tigruta_cu_pete
… iar ”Tigruța” nu e tigruță, fiindcă n-are dungi, ci pete !
  • În bucătărie domnește încă impresia artistică lăsată de un minunat consommé, dar și de ciupercuțele umplute servite ca garnitură la un pui fript pe sticlă. Rămășițe ale puiului au fost păstrate pentru oaspeții noștri aproape zilnici, Figaro și Tigruța.
  • Am lăsat la o parte, deocamdată, piesele lui Shakespeare și m-am apucat iar de povești: Jack și vrejul de fasole, Povestea lui Tom Degețel ! Peste două săptămâni începe școala și am constatat căutări febrile de povești pe blogul cu povestiri.
  • Pentru mine, recitesc ”Viața pe un peron” de Octavian Paler. Nu pot să afirm că îmi place cum scria Paler, așa cum îmi place, spre exemplu, stilul balzacian la mulți scriitori. Are însă marea calitate de a mă face să mă gândesc la cele mai neașteptate lucruri, aparent fără legătură directă cu cele citite. Ieri, după ce am citit câteva pagini, m-am oprit din lectură ca să mă întreb: ce îi face pe oameni să fie atât de ostili unii față de alții ? De ce îi taxează imediat cu aroganță pe semenii lor, de ce recurg așa de ușor la categorisiri, chiar la porecle, chiar și când este vorba despre persoane pe care aproape că nu le cunosc ? Am observat asta chiar și la copii care abia au învățat să vorbească, dar în gura lor sunt vorbele părinților, de fapt. De ce adulții nu sunt conștienți de faptul că urmașii lor se poartă și se vor purta cum fac ei, nu cum zic ei ?… Eh ! Problema e veche și nu am pretenția să o rezolv eu.
  • Iată două citate la care m-au trimis gândurile scrise mai înainte:
    Unii cred că sunt măreți – pe când ei sunt doar aroganți, fermi – când sunt neomenoși, spirituali – în timp ce ei sunt doar răutăcioși.” – La Bruyère; ”Nimic nu-i atât de contagios ca exemplul, iar noi nu facem niciodată un mare bine sau un mare rău, care să nu producă altele la fel.” – La Rochefoucauld
  • Două fotografii de pe Internet care mi-au plăcut:
cartile-si-viata
1. Fiecare carte are o viață.  Cu cât citim mai mult, cu atât trăim mai mult.

 

carti-nu-gheata
2. Mai bine găleata cu cărți decât cu gheață !

Sursa foto 1: Bookblog

Sursa foto 2: Iulian Tănase

Click pe fotografii pentru mărire !

~~~~~~~

29 de răspunsuri la “JURNAL (26/2014) Canna galbenă, consommé și O.Paler…”

Minnie, nici Figaro și nici Tigruța nu sunt ai mei. Sunt ai vecinilor noștri și ne vizitează atunci când ”aparținătorii” sunt la serviciu.

Săptămână minunată și ție și o toamnă cu tot ce îți dorești ! ❤

Apreciază

O floare parca desprinsa din povesti ! Sa-i mai faci poze !
”Parca -i strans(a) din petice, ca sa-l(o) tot impiedice” domnisoara Tigruta, iar Figaro ,mio amore, este o splendoare de pisic, se aude pana la mine cand toarce !
N-as spune ca Paler este un scriitor preferat, dar prin profunzimea scriiturii iti da de gandit,si vorba ta, te indeamna sa-ti pui intrebari de fond.Am citit si eu cartea de doua ori,pentru a o ”patrunde” mai bine !
Sa avem o toamna minunata,ca inceputul ei !

Apreciază

Poze i-am făcut mai multe florii, dar, din păcate, nu ține prea mult, doar două-trei zile. 😦
Figaro era cât pe-aci să fie răpit ieri după-amiază. A oprit o mașină și l-a luat un copil în brațe, dând să se urce înapoi. Noroc că a apărut la timp bunica băiețelului care este titularul lui Figaro ! Nu e bine că s-a învățat așa de blând…
Toamnă minunată, Năică ! ❤

Apreciază

puteam sa jur ca e iris, eleganta, incantatoare floare! 🙂
pisicutele dragalasele, pofticioasele, stiu ele unde e bun si bine dar ce spun „fetele”, catelusele voastre? 🙂
da…exemplul…de am avea capacitatea sa fim mereu un bn exemplu, bine ar fi!

Apreciază

E drept, floarea galbenă e încântătoare, are pistrui ca o orhidee.
Cățelușele sunt afară, iar pisicuțele sunt aduse în taină ! 😆
Nu putem fi mereu un bun exemplu, dar măcar să nu fim mereu unul rău, zic eu.

Apreciază

Octavian Paler… omul care imi este drag ca si cum ar fi facut parte din familia mea. Nu am o explicatie, dar imi erau dragi chiar si prezenta si vocea lui, pe vremea cand era invitatul lui Gadea.
Pisici in casa fetelor? Bravo felinelor, ca de obicei stiu sa se bage sub pielea omului, sa-si atinga scopul. E drept, imi plac si mie tare mult!
Mie imi plac supele-creme, cu crutoane, un deliciu! Cu siguranta doar pentru ca nu am mancat un consomme adevarat!
Zile frumoase, cu drag!

Apreciază

Cred că impunea prin faptul că avea păreri de mult bun-simț și era foarte echilibrat.
Pisicile astea nu s-au băgat ele pe sub pielea noastră, mai degrabă a fost invers. Mi le-a tot adus soțul meu, fiindcă îmi plac mult de tot și pisicile, dar nu pot să țin din cauza fiului nostru. Are alergie la păr de pisică. De câine nu, a crescut alături de Molly. 🙂
Încearcă măcar o dată să faci consomme. E un deliciu și un adevărat balsam pentru gură și stomac !

Zile frumoase, Cafeluță ! ❤

Apreciază

O pagina frumoasa si linistita de jurnal. Este clar ca acasa este cel mai bine si este locul in care fiecare ne gasim refugiul sufletesc, departe de zbuciumul lumii.
Simpatici musafirii cei mustaciosi. Mai ales ca ii si rasfatati cu bunatati.
Mi-a placut mult ceea ce ati scris la rubrica ”sunt recunoscatoare”. Asa trebuie sa fie fata de jumatatea fiecaruia.
Iar Paler… mereu i-am admirat modul sau sobru, riguros de a gandi si vorbirea-i molcoma, de ardelean serios. Am si eu cartea, o s-o caut sa o citesc.
Sarut mana si zile frumoase, doamna Zina!

Apreciază

Da, acasă este cel mai bine și de aceea îmi și place să vorbesc despre casă, despre căminul nostru, grădina noastră, musafirii cei blănoși. Nu pot să descriu cât de plăcut și reconfortant este să scriu toate acestea și, mai ales, să recitesc după un timp. Aș recomanda fiecărui om să țină un jurnal, în forma pe care o dorește. Dar mă pronunț hotărât pentru un jurnal cu aspecte bune și frumoase ale vieții, nu unul în care să deversezi supărări și răutăți ca într-un coș de gunoi. Acelea trebuie să fie date uitării imediat, nu păstrate și răscolite, cu atât mai mult nu date publicității.

Numai bine vă doresc, Alex ! 🙂

Apreciază

Un sfat tare bun. Adevărat că este tare plăcut să parcurgem peste o vreme însemnările despre lucruri plăcute. Şi, dacă mai sunt şi poze, retrăirea acelor momente este şi mai plăcută! Într-un fel… asta încerc să fac pe blog, chiar dacă poate să pară banal unora, dar nu contează.
Să aveţi un weekend minunat, doamna Zina!

Apreciază

Dacă ți-a plăcut, spune-mi și mie!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.