Franța – Paris
Impresii de călătorie
![]() |
Turnul Eiffel, ziua |
Uneori îmi răsfoiesc jurnalele cu impresii de călătorie şi îmi reamintesc momente petrecute prin diverse părți ale Europei. Puteți citi acum cu mine câteva pagini în care am consemnat impresiile culese la câteva dintre cele mai frumoase obiective turistice în prima călătorie la Paris, într-un alt septembrie.
Nu uitaţi să dați click pe fotografii, pentru mărire !
„Azi a fost o zi diferită de celelalte: noroasă, rece, cu reprize scurte de ploaie, nu prea abundentă. Din când în când a mai suflat şi un vântişor rece. Asta nu ne-a oprit să cutreierăm o parte din Paris.
![]() |
Catedrala Notre Dame, exterior |
La Notre-Dame am urcat vreo 400 de trepte pe o scăriţă în melc până în turnul unde Quasimodo bătea clopotul cel mare, prezent acolo. Sus am întâlnit şi înspăimântătorii gargouilles, statui de piatră înfăţişând fiinţe monstruoase, aşezate pe marginile acoperişului.
![]() |
Catedrala Notre Dame, interior |
Am văzut scăriţa pe care cocoşatul a urcat-o pe Esmeralda sus la el (aşa scria pe tăbliţă!), apoi am vizitat în interior catedrala Notre-Dame. E absolut magnifică, nici fotografiile nu sunt destul de grăitoare, doar văzând cu ochii proprii poţi să-ţi faci o idee. Am aprins câte o lumânare pentru sănătatea celor vii şi pentru odihna celor răposaţi, le-am pus la picioarele unui Christ răstignit şi am plecat.
![]() |
Quasimodo, ușor înfrumusețat |
În lateral, peste drum de catedrala Notre-Dame, era un mic local, „A l’hombre du Notre-Dame”, patronat de statuia lui Quasimodo. La o măsuţă aşezată pe trotuar, am mâncat câte o uriaşă clătită, minunată, caldă, cu cremă de ciocolată, mmm !
Am pornit pe jos, pe cheiul fluviului Sena, către muzeul d’Orsay. Puţini buchinişti au înfruntat vremea cam câinoasă, dar tot au fost câţiva şi am cumpărat un CD grozav, cu valsuri musette.
![]() |
Parterul muzeului D’Orsay |
Despre muzeul d’Orsay am să scriu altădată, acum am să amintesc doar că fosta gară, muzeul de azi, are două centre de greutate: galeria impresioniştilor – Monet, Degas, Renoir, Cezanne, Gauguin, Toulouse-Lautrec, Bonnard, Whistler (am văzut-o pe… mama lui, noroc că nu a fost Mr.Bean pe acolo !) – şi colecţia de sculpturi.
![]() |
Inscripție din turnul Eiffel |
Mai departe, tot pe jos, pe lângă Sena, până la turnul Eiffel. Dacă nu aş şti că toată fierăraia aia a fost făcută după tehnologia inventată de un român, aş spune că e impresionant, dar nu frumos. În vârf, într-o galerie circulară, sus pe sticlă erau pictate toate capitalele lumii şi distanţa dintre ele şi Paris, turnul Eiffel. Bineînţeles am fotografiat inscripţia pentru Bucureşti. Într-o cameră erau înfăţişaţi, ca la muzeul Madame Tussaud, inginerul Eiffel şi colaboratorii lui, într-un decor de epocă. Am făcut de acolo multe fotografii cu diverse zone şi mari clădiri din Paris. Păcat că a fost atât de înnorat !
![]() |
Croazieră pe Sena |
Coborând, chiar în dreptul piciorului respectiv al turnului Eiffel era portul de unde se pleca în croazieră pe Sena. Ne-am îmbarcat repejor şi am petrecut o oră de vis. Acoperit cu un material transparent, încălzit, cu cască în vreo şase limbi pentru fiecare pasager, pe fond muzical cu şansonete pariziene interpretate de Ch. Trenet, Yves Montand, Edith Piaf , apoi Gershwin ( fireşte, „Un american la Paris”, ce putea fi altceva ?!), vasul ne-a oferit răsfăţ fizic şi spiritual. Am văzut din mers clădiri şi poduri peste Sena cu mare răsunet istoric, muzeul Luvru, La Conciergerie, Pont Neuf, Pont Alexandre III – cel mai frumos dintre podurile de pe Sena – , Le Grand Palais, etc.etc.
![]() |
Podul Alexandru al III-lea |
La Pont Marie am văzut ceva neobişnuit: pe malul apei şi pe pod erau nenumăraţi evrei în costume negre şi cu pălăriile specifice, rugându-se în stilul lor tradiţional. Poate avea vreo legătură cu ceea ce ne-a spus însoţitoarea de bord, să ne punem o dorinţă când trecem pe sub acest pod şi ea se va îndeplini.
Când am revenit la punctul de plecare era ora 20:00. Exact când să debarcăm, turnul Eiffel, aflat în semi-întuneric până atunci, a izbucnit în mii de luminiţe albastre, care au sclipit timp de 10 minute. Asta se întâmplă la fiecare oră fixă, pe tot timpul nopţii. Cu această imagine feerică pe retină, ne-am întors la hotel şi am adormit, zdrobiţi de oboseală, dar încântaţi de această zi, atât de plină.”
![]() |
Turnul Eiffel, noaptea (La vremea aceea avea luminițe albastre. Acum sunt galbene) |
* * *
Urmează ”De la Luvru la Arcul de Triumf”
16 răspunsuri la “PARIS. DE LA NOTRE DAME LA TURNUL EIFFEL”
Notre Dame este coplesitoare, da…mereu m-am gandit, oare cat de mici se simteau oamenii la vremea aceea iesind din bordeiele lor si intrand in aceasta impozanta Casa a Domnulu?
cred ca pentru ei Dumnezeirea era coplesitoare…
e greu sa nu iubesti Parisul, e greu sa nu iubesti acele locuri despre care, eu personal citeam prin carti, visand dar nesperand sa le vad vreodata…iubesc visele implinite! 🙂
ApreciazăApreciază
E bine că am reușit să ne împlinim visul de a vedea Parisul. Eu am reușit chiar de două ori, dar nu cred că îl voi revedea a treia oară prea curând. Sau poate niciodată, luând în considerație direcția evenimentelor…
Mulțumesc pentru vizită, dragă Pandhora!
ApreciazăApreciază
Nu stiu cand voi ajunge in Paris, pana acum cunosc orasul doar virtual cu emotiile si peripetiile fiecarui autor de jurnal citit. 🙂
Mi-a placut ideea spectacolului de luminite la ora fixa, asta nu stiam.
Zi frumoasa!
ApreciazăApreciază
Nici nu imi imaginam ca astazi voi vedea putin din Paris, impreuna cu tine!
Multumesc si o zi frumoasa!
ApreciazăApreciază
Ce frumos! Parisul e pe lista locurilor pe care as vrea sa le vizitez cat mai curand. Pastrez articolul tau, ca sa am o lista de incredere cu principalele obiective turistice de aici. 🙂
ApreciazăApreciază
Cu drag, Suzana! Hai că mai avem multe de văzut! ☺
Seară plăcută!
ApreciazăApreciază
Ei bine, atunci urmărește și articolele următoare, vei mai vedea și alte obictive turistice din Paris.
Mulțumesc pentru vizită! ☺
ApreciazăApreciază
Cladirile vechi restaurate frumos sunt febletea mea…
ApreciazăApreciază
Vei ajunge sigur, am văzut că îți place să călătorești. Și noi am început cu plimbările prin țară, apoi am trecut și la celelalte.
Seară plăcută, Mihaela!
ApreciazăApreciază
Oare există oameni cărora să nu le placă?… ☺
ApreciazăApreciază
sper tare mult sa ajung si eu candva!!!
ApreciazăApreciază
Mi-a placut mult calatoria de vis,la Paris !Sunt in lume atat de multe creatii artistice minunate,care ne bucura sufletul si mintea, iar Franta, cu scanteietorul ei diamant, Parisul,are din toate artele :arhitectura
impresionanta,catedrale,castele,palate,muzee,din toate stilurile,bogata in sculpturi,monumente si picturi.Am vazut, albume,multe imagini in spatiul virtual,cu frumusetile nebanuite din Paris,si altele….dar nu in realitate !
Astept sa ma mai bucur,draga Zina !
ApreciazăApreciază
Îți doresc din tot sufletul să ajungi și sunt sigură că vei ajunge. Grăbește-te, însă, nu se știe cum vor evolua lucrurile pentru turism…
ApreciazăApreciază
Ce aș putea să spun… Cine are ochi de văzut și suflet de simțit, se bucură și de imaginile virtuale, până când vin norocul și întâmplarea…
Te vei mai bucura, articolul are urmare cu urmare cu urmare… ☺
ApreciazăApreciază
Parisul este irasul meu de suflet…
Frumoasa pagina ta de jurnal ….
ApreciazăApreciază
Și al nostru… Ne tot socotim cum să facem să mai ajungem acolo. L-am vizitat de două ori, dar cred că nu am văzut nici a mia parte din comorile sale.☺
ApreciazăApreciază