Categorii
jurnal de femeie

JURNAL (1 /2021) După ciudatele sărbători de iarnă din 2020…

vineri, 8 ianuarie 2021

Au cam trecut sărbătorile de iarnă. S-au dus Ziua Națională, ziua mea, Sfântul Nicolae, ziua băiatului, Crăciunul, Anul Nou, Sfântul Ion… Am strâns podoabele din brad și de prin casă, le-am pus în cutiile lor și am urcat cutiile în pod.

Îmi pare că acum casa este golașă și tristă, mai ales că afară, după zile frumoase și însorite, este întunecat, plouă și e frig. N-ar fi foarte grav, doar e anotimpul rece, numai că, în zilele calde dinainte, gingko a făcut muguri de frunze, iar magnolia, câțiva muguri de flori. Acum e plină de mici frunzulițe verzi și mă întreb cu îngrijorare ce se va întâmpla cu ea dacă dă un ger și ce va mai fi cu ea după aceea, la primăvară.

Nu-mi vine să pomenesc nimic de bucătărie și de mâncare, după o perioadă atât de lungă înțesată cu festinuri. Chiar dacă numai în doi sau trei…

Au fost cele mai ciudate sărbători din viața noastră… Până și la revoluția din 1989 am petrecut și am sărbătorit Anul Nou cu prietenii. Revelionul acesta l-am petrecut în tête-à-tête cu soțul meu. Liniște la noi, liniște la vecini, liniște în cartier. Doar vreo doi-trei, care au copii mai mici, au dat cu niște artificii. În rest, s-au văzut doar cele din zone îndepărtate.

Ciudat a fost și faptul că, în loc să râdem și să vorbim, să colindăm pe la diversele posturi tv în căutare de glume și muzică, ne-am uitat la un film… Prima oară în viața noastră când am făcut asta în seara de Revelion. Noroc că am găsit pe un site de filme online traduse în limba română o comedie spumoasă cu Jack Lemmon, Romy Schneider, Mike Connors, Edward G. Robinson, ”Bunul meu vecin Sam”.

Cel mai tare moment al ”petrecerii de Revelion” a fost dispariția pisicii. La miezul nopții am ieșit pe terasă ca să privim artificiile și să clopoțim un pic. Când am intrat nu am mai găsit pisica. Întîi am crezut că a fugit afară, speriată de pocnetele artificiilor. Pe urmă ne-am dat seama că nu am văzut-o, ar fi trebuit să treacă pe lângă noi. Am căutat-o în casă, pe sub toate mobilele, prin toate colțurile. Nimic. Omul meu a ieșit pe stradă și a strigat-o, apoi s-a dus și a strigat-o în părculețul de vizavi. Nimic. Când el a revenit în casă, ne-am așezat împietriți în fotolii și am rămas tăcuți timp îndelungat. La un moment dat mi-a venit o idee genială (și nu e lipsă de modestie!). Am luat un plic de mâncare pentru pisici și am început să-l foșnesc tare. Domnișoara mâncăcioasă a apărut cu o mutră nevinovată din bucătărie. Se pitise, probabil, în vreun colț sub vreun bufet, unde nu aveam cum să o vedem. Ne-am revenit în simțiri și am închinat un pahar de șampanie în cinstea regăsirii ei.

De obicei, în postările de început de an se face retrospectiva anului ce a trecut, se conturează planurile pentru anul cel nou. Din nou zic, a fost și este atât de ciudat… Ce să spui despre un an petrecut cu botnița pe față și cu teama în suflet?… Ce planuri să faci pentru un an în care nu știi ce va fi mai rău, să faci vaccinul anticovid sau să nu-l faci? Un an în care nu știi dacă vei reuși să ajungi să îți faci controalele medicale obișnuite, după ce nu le-ai făcut deloc nici în anul anterior. Un an în care nu știi dacă vei ajunge, în sfârșit, să îți inviți prietenii și rudele la un grătar în grădină. Un an în care nu știi dacă vei mai vedea live vreun spectacol de teatru sau vreun concert, dacă vei mai putea să pleci în vreo călătorie peste hotare sau chiar prin țară…

Sursa foto

18 răspunsuri la “JURNAL (1 /2021) După ciudatele sărbători de iarnă din 2020…”

Ce emotii a avut cand am citit ca a disparut pisicuta! Pfuuu! Super ideea de a fosni plicul cu mancare! Asa il atrageam si noi pe Pufitica atunci cand „disparea”. :))
A trecut un an ciudat, va fi inca unul destul de ciudat si – pare – inca unul mai apoi, dar nu integral ciudat. Practic, urmeaza ce vor oamenii sa urmeze.
Inca nu am strans decoratiunile si ornamentele de Craciun – chiar ne distram cu ideea de a lasa bradul impdobit tot anul. :)) Dar n-o sa-l lasam.
An frumos sa avem!
Imbratisari cu drag! ❤️

Apreciat de 1 persoană

Inca nu am scos bradul. Il voi tine pana cand va incepe sa se scuture. Cam asa fac in fiecare an in care luam brad. Uneori luam crengi! 🙂
Ce pot sa adaug? De ce se petrec anumite lucruri nu stiu cu exactitate. Pot face presupuneri. Cred ca este o perioada din care avem multe de invatat despre noi si despre ceilalti. Si poate de ce nu, sa incepem sa ne reinventam, din alte perspective dorite dar inca neatinse!
Numai bine, draga Zina! La Multi Ani in care sa nu pierdem optimismul! ❤

Apreciat de 1 persoană

„Cele bune sa se adune,cele rele-piara…..”.Asa as vrea !Vom vedea si vom simti pe propria piele,daca
este posibil !As putea spune :”vom face totul….”,dar nu mai merge !
Asa ca zic :…cu Dumnezeu -inainte ,cu sanatate ,”bucurosi le-om duce toate,”de-i Covid,sau de-i Vaccin !
Cu drag,
Natalia

Apreciat de 1 persoană

Ce film interesant!!! Mi-ar fi placut mult sa il vad – chiar, anul acesta cred ca a fost primul cand nu am vazut un film la tv :O, dar am vazut ceva din revelioane de prin 70. Cateva secvente.
Eu nu am petrecut nicioadata Revelionul in afara familiei. O singura data am iesit afara cu Ralu, sora mea si am traversat vis-a vis unde era concertul de An Nou. Asta pentru ca erau niste prieteni care cantau – ne-am salutat si urat de bine si inapoi acasa. Era in 2006-2007 si uimitor ce pasnic :O. Oricum nu imi pare rau – sunt foarte comoda si la bloc cred ca e ideal asa :))))))).

Anul acesta la noi a fost mult fum si smog (galagie, ca artificii nu s-au vazut), catei speriati urland si plangand. Asa ca am tot alergat si eu prin casa cautand un loc sa il linistesc pe Kouki.. M-am bucurat ca am fost cu ai mei (asa mascati) si cu Buni. Si ca nu a durat mult harmalaia..

Apropo de masti – stiu ca li s-a zis botnita de catre cineva anul trecut. Totusi singurele masti care aduc a botnita si nu protejeaza, ba mai pot fi si periculoase sunt cele din costumatiile de gen XXX (sau cum le zice… hahahahahahahaha). Asa ca de cate ori aud despre masti comparate cu botnite, automat imi vin in minte niste cureluse aplicate pe figura. Desigur mai este si varianta lui Hanibal L, dar prefer varianta amuzanta, celei Horror :))).

Si tot apropo de masti, eu am trecut din 2019 in 2020 cu masca pe figura (o purtam din octombrie) – m-a aparat de cei care nu stiu sa tuseasca, sa stranute acoperindu-si fata raspandint vrute si nevrute.
Masca mea insa nu ma putea apara si de fum de tigara si alte mizerii poluante. Asa ca greu mi-a fost, mai ales la deal, sa urc 88 de scari cu Kouki in brate, cand in lift nu puteam intra de mirosuri. :)))

Va fi, asa cum ne vom asterne, Vorba proverbului, care nu este degeaba.
Iar despre vaccin, cei care cred ca odata cu el se va rezolva ceva, isi fac iluzii. Pana cand omul nu isi invata lectia si nu devine constient si responsabil de faptele sale si comportament, slabe sanse.

Noi sa fim sanatosi… :*
Imbratisari cu mult drag si speranta de bine!!!

Apreciat de 1 persoană

Dacă ți-a plăcut, spune-mi și mie!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.