Luni, 17 martie 2014, ora 8:00. O nouă pagină de jurnal, un nou fragment din viața mea.
- Vântul teribil care a bătut ieri s-a transformat azi într-o ușoară adiere. Soarele strălucește, păsărelele ciripesc și câinii latră ca la stână, fiindcă tocmai a trecut mașina de gunoi ! 😆
- În casă e liniște și pace, ordine și curățenie, așa cum este în fiecare zi de luni. Bine că nu scriu în jurnal joia. 😉 În bucătărie nu miroase a nimic, dar noi știm ce se află în frigider… Printre altele, niște sărmăluțe în foi de viță, o minune !
- Nici nu mai contează ce e în casă, dacă te uiți în grădină. Au apărut noi membri ai comunității verzi, plante noi: trei mesteceni, încă o forsiție, o salcie japoneză și una autohtonă, un mic Evonimus și o magnolie nouă, pe care bineînțeles că i-am fotografiat, ca să vadă și ei, când s-or face mari, cum arătau când erau mici ! Am pus și poze aproximativ din același loc, pentru o comparație cu anii trecuți. Firește că le voi mai face poze când vor face frunze și flori, abia aștept !
- De citit, abia am citit ce-mi trebuia pentru blogul cu povestiri. Mai fur câte-o pagină-două din Istoria lui Neagu Djuvara în locul ăla unde și regele trebuie să se ducă în persoană, nu poate fi înlocuit de nimeni. Timpul liber (ce-o mai fi și ăla) l-am dedicat grădinăritului în săptămâna care a trecut și așa va fi tot sezonul verde. Nu-mi pare rău, fiindcă toată toamna și iarna stau mai mult cu nasul în cărți. A venit vremea să dau curs și plăcerii de a scurma pământul.
-
Asta mă face să mă gândesc la o reflecție a lui Vauvernagues: ”N-ar exista mulți fericiți, dacă decizia privind ocupațiile și plăcerile noastre ar aparține altora.”
- Un lucru care îmi place: drumul spre casă în serile în care ieșim la un film, la teatru sau la alte spectacole. Ușorul regret că s-a terminat ceva frumos, plăcerea de a merge spre locul în care ne simțim atât de bine, eu privind cerul după OZN-uri, soțul meu râzând de această pasiune a mea, casa caldă, în care mai regăsim o urmă din parfumul pe care l-am dat înainte de plecare.
- Și o fotografie de pe Internet care mi-a plăcut în săptămâna ce a trecut:
Sursa foto: blogul ”Papornița”
~~~~~~~~
JURNALUL ZINEI 
34 de răspunsuri la “JURNAL (10/2014) Plante noi, întoarcerea acasă…”
Ce frumoasa s-a facut gradina! Sa-ti traiasca, Zina!
ApreciazăApreciază
Mulțumesc, mă bucur că îți place și ție ! 🙂
ApreciazăApreciază
ardei umpluti am vrut sa fac si eu. insa la market erau niste ardei atat de mari si am renuntat la idee…:)
ce mute s-au schimbat in gradina ta intr-un an! e tare frumoasa si cu siguranta se mai face… 🙂
sa ai o saptamana minunata, Zina! 🙂
ApreciazăApreciază
Așa e, cei mari nu sunt prea potriviți.
Se mai face, fii sigură. Stai să vezi cam peste o lună. Pun eu poze, fii sigură ! 🙂
Săptămână minunată și ție, Geanina ! 🙂
ApreciazăApreciază
Gradina arata superb, dar cel mai mult iubesc magnolia:)
Inca nu am una a mea dar speram sa vina si timpul acela!
Saptamana frumoasa sa aveti doamna Zina:)
ApreciazăApreciază
Tu, care ai atâtea minuni în curte, precis vei avea și o magnolie. Dacă ai spațiu, recomand o Magnolia Genie. Scumpișoară, dar uluitor de frumoasă și rezistentă, planta anului 2013.
ApreciazăApreciază
Sunt perfect de acord cu tine: sentimentul trait cand te intorci acasa este unic.
Despre gradina, numai cuvinte frumoase, cum altfel?
Saptamana sa va fie una minunata!
ApreciazăApreciază
Și a voastră la fel, Cafeluță !
ApreciazăApreciază
Un paradis verde ! Si ce schimbare fata de pozele initiale ! Mesteceni, salcii, magnolii … ah, cum ma roade invidia 🙂 In momentul asta mi-as dori sa am mai mult spatiu si sa ma apuc de plantat copacei 🙂
Si daca tot m-ai facut sa alunec pe panta dorintelor neimplinite, nu stiu daca ai vazut vreodata un arbust de Calycanthus – are niste flori cu miros de fraguta. Daca ai loc, poate il pui pe lista ta.
Sarmalutele arata grozav ! De-abia astept sa adunam frunze fragede de vie. Eu le pregatesc si in varianta de post, cu muuult marar si ceapa verde, asa cum am invatat de la soacra mea, ea era mare specialista in asa ceva.
O saptamana senina si spor la treaba, Zina ! Te imbratisez !
ApreciazăApreciază
Nu prea știu dacă am văzut așa ceva, poate l-am văzut dar n-am știut că asta este ! O să-l caut pe net. Ceva loc ar mai fi, să vedem.
Sărmăluțele de post îmi plac chiar mai mult decât cele cu carne, dar uite că în foi de viță n-am făcut decât cu carne. Voi încerca și cum spui tu.
Săptămână frumoasă și spornică și ție, dragă Dani !
ApreciazăApreciază
Minunata magnolia, iar restul e minunat de verde si frumos, si ce o sa se mai faca !?
Da, acasa, vorba unui cantec, e un loc unde abia astepti sa ajungi cand esti plecat…
De fapt, e suficient cat facem ce ”trebuie”, sa evadam si sa facem ce vrem !
Sa fie cu noroc gradina toata !
ApreciazăApreciază
Da, pomii și tufele sunt plini de muguri, va fi minunat când vor înverzi și vor înflori.
Zi frumoasă și sănătate !
ApreciazăApreciază
a inflorit magnolia sau nu am vazut eu bine? 🙂
e superbaaaaaaaaa!
gradina ta e o adevarata bucurie, s-a schimbat mult de tot intr-un an dar ati si muncit mult pentru aceasta schimbare….
ApreciazăApreciază
Da, Pandhora, a înflorit ! E o magnolie harnică, rezistentă la îngheț și înflorește, precum se și vede, în martie.
Așa e, am muncit mult pentru grădină și avem de muncă permanent pentru a o întreține și a o înfrumuseța în continuare. Sănătoși să fim ! 🙂
ApreciazăApreciază
Am crezut cai ai inchis blogul Zina 🙂 Ce frumos e in gradina ta cita verdeata iar Magnolia o frumusete
ApreciazăApreciază
Nu l-am închis, doar l-am mutat, dar nu mi-a dat prin cap decât târziu să fac schimbarea și la tine pe blog. Și eu mă miram de ce nu mai vii pe la mine ! 😆
Grădina mai are mult până să fie cu adevărat frumoasă, dar a făcut mari progrese față de anul trecut, ce să mai zic de acum doi ani, când practic era numai pământ gol.
ApreciazăApreciază
Nu-s invidios.Nu pot fi, nu stiu de ce.
Dar tare mi-ar place sa avem si noi o gradina ( curte) ca a voastra.Sa ne bucuram de primele magnolii, de flori si iarba, sa respiram aer-altul decit cel din casa sau din fata blocului- sa se joace catelul ( cateii,pisicile),poate un mic atelier pentru pietre…
O noua saptamina frumoasa, sa aveti!
Saru’mina!
ApreciazăApreciază
Știu că asta e și dorința ei… Și eu vă doresc din adâncul inimii să izbutiți până la urmă să aveți ce vă doriți. Nu spune ”E imposibil !” Nu poți ști niciodată !
Săptămână frumoasă și vouă !
ApreciazăApreciază
Ramasei agatata cu gindul de sarmlutele in foi de vita, zau Zina Doamna, de dimineata ma ispitisi!
ApreciazăApreciază
Lăcrămioara, dacă postești, faci sărmăluțe cu orez și ciuperci. Dacă nu, le faci pe astea cu cărniță. Am văzut că ai de unde lua rețete, dar dacă vrei, le găsești pe amândouă și pe blogul meu ”În bucătărie la Zinnaida”.
ApreciazăApreciază
Si eu am vazut duminica o magnolie inflorita, roz ♥ Parca-mi era mila de ea cand o vedeam cum se clatina din cauza vantului 😦
Iti doresc o saptamana minunata, draga Zina!
ApreciazăApreciază
Și pe a noastră a clătinat-o strașnic vântul, dar a rezistat. Nu a pierdut nici o floare și nici un boboc.
Săptămână minunată și ție, draga mea ! 🙂
ApreciazăApreciază
Ce transformari spectaculoase in curtea voastra! Felicitari! Magnolia e superba! A ta e „stea” si infloreste devreme, a mea e tip” lalea” roz-inchis si inca are florile axcunse in boboci 🙂
Sambata si duminica a fost la noi vant, de luni dimineata este iar soare si foarte cald pentru martie. Narcisele si zambilele au inflorit si frunzele lalelelor sunt tot mai carnoase.
imi place mult la tine „disciplina” cu care citesti… la mine trec zile, uneori chiar saptamani, cand nu pun mana pe o carte… doar reviste si internet, hm! Trebuie sa iau exemplul tau.
iti doresc o saptamana minunata, Zina draga. Sa ai numai bucurii si sa le imparti aici, cu noi 🙂
ApreciazăApreciază
Cred că am fost inspirată când am ales magnolia asta, inițial alesesem una ca a ta, dar ceva m-a făcut să mă răzgândesc în ultima clipă și să iau ”steaua”. La noi în zonă bate vântul cu putere, și cel rece și cel fierbinte de vară. Cred că ar fi avut probleme cea cu floare tip ”lalea”, este mai sensibilă.
Citesc cu mai multă pasiune decât las să se vadă, la mine cititul este ca respiratul, n-am nevoie de disciplină ca să o fac, dar nu pot trăi fără asta.Expresia ”săptămâna asta am citit…” sau ”n-am citit” se datorează faptului că jurnalul apare săptămânal, nu faptului că aș citi programat pe săptămâni. Asta în privința lecturii personale, ca să zic așa. Pentru blogul cu povestiri chiar îmi fac o planificare riguroasă, altfel nu merge.
Săptămână minunată și ție, Carmen ! 🙂
ApreciazăApreciază
Duminica trecută erau îmbobocite magnoliile uriașilor din Grădina Botanică. Văzând magnoliul tău înflorit, mă gândesc deja cu bucurie că voi revedea spectacolul botanic sămbătă, când ne-am propus să mergem din nou. E atît de frumoasă primăvara în grădina ta! Îmbrățișări vouă, adică și … fetelor! 😉
ApreciazăApreciază
Grădina încă nu este chiar așa de frumoasă. Va fi peste vreo două-trei săptămâni, dacă vremea se va menține așa cum este acum.
ApreciazăApreciază
a inflorit magnolia, ce frumusete! asa iarna calda, la noi a inflorit si in noiembrie, nu stiu acum!
http://krmenslife.blogspot.ro/2013/11/cand-pisica-nu-i-acasa.html
ApreciazăApreciază
E o vreme ciudată, ce să mai spun…
Da am văzut pozele, mi-au plăcut grădina, dar și pisica și câinele ! 😀
ApreciazăApreciază
Zina dragă, ai o grădină minunată pe care s pare că o iubeşti mult după cum arată de îngrijită. Dar l-am observat pe „Grivei” pe gazon. Are săgeţi pe unde are voie să meargă sau instinctiv ocroteşte vegetaţia?
Din felul în care ai descris ziua de luni… luni va fi ziua mea de vizită la tine!!! Glumesc evident. Am vrut să spun cât de relaxantă şi plăcută este prima zi din săptămână la tine!
Magnolia… ah! Magnolia este minunată şi-mi imaginez cum va arăta peste câţiva ani.
ApreciazăApreciază
Dragă Aura, cele două ”Grivei” ale noastre (Kory și Bella) au acces pe gazon numai în prezența noastră și numai după ce și-au rezolvat toate treburile fiziologice în curtea lor. Altfel, în scurtă vreme grădina asta frumoasă ar fi desființată. Avem deja o experiență neplăcută, au ros niște sălcii, câteva tuie și o magnolia anul trecut, bașca primii muguri ai trandafirilor ! Noroc că au făcut alții ! 🙂
ApreciazăApreciază
Toate sunt placute si frumoase la tine, Zina! Sarmalele sunt de post? Imi plac foarte mult, eu nu fac pentru ca ceilalti membri ai familiei nu mananca, dar in fiecare an am ocazia sa mananc undeva! Asa ca pofta imi este satisfacuta!
Toate cele bune!
ApreciazăApreciază
Nu, sarmalele astea nu sunt de post, dar uite aici o rețetă de sarmale de post, dacă vrei să faci, chiar și numai pentru tine. http://zinnaida.blogspot.ro/2014/03/sarmale-cu-orez-si-ciuperci-retete.html
ApreciazăApreciază
E o grădina frumoasă, odihnitoare. De vreo 7-8 ani stiu cum „se pune problema”…
Felicitari !
PS. A treia magnolie a noastra n-a inflorit incă; nu stiam că sunt mai multe forme ale florilor; acum sunt curios dacă tufa a meritat 100 lei…
In mintea mea magnoliile sunt arbori, nu arbusti; cu imaginea unui copac am rămas din copilaria sătmăreană, maramureseană…
In cei 5 ani, cat am hoinărit prin Cluj, n-am prea trecut pe la grădina botanică; poate in unele ierni…
ApreciazăApreciază
Unele sunt arbori, altele sunt arbuști. Cea pe care au ros-o Kory și Bella era tip arbore. Aceasta nouă este arbust. Poate că așa trebuia să fie, spațiul nostru era cam mic pentru o magnolie-arbore, ai văzut ce coroană întinsă are.
ApreciazăApreciază