GRECIA 2015. INSULA AEGINA. AGHIA MARINA

Grecia – Insula Aegina

Impresii de călătorie

 tot vineri, 29 mai 2015  
Debarcăm în portul Aegina, ne urcăm iar în ”autocar” și pornim spre mănăstirea de maici Sf.Nectarie Taumaturgul (făcătorul de minuni). Mănăstirea a fost ridicată la 6 km de orașul-port Aegina, capitala insulei omonime, între anii 1904 și 1910.

Nectarie, mitropolit de Aegina, a participat efectiv la construirea mănăstirii, cărând pietre și muncind la grădină. Decedat în anul 1920, a fost sanctificat în 1961 și mănăstirea a primit, pe lângă hramul Sfintei Treimi și hramul Sf.Nectarie, prăznuit la 9 noiembrie. În vechea mănăstire, așezată ceva mai sus decât cea nouă, se află mormântul sfântului. Se spune că oamenii cu suflet bun și curat aud bătăile inimii sfântului dacă își lipesc urechea de un colț al mormântului. Soțul meu a zis că a auzit, eu n-am avut curajul să încerc să ascult!

Manastirea Sf.Nectarie, lacasul cel nou

Salonul mitropolitului Nectarie

Masuta pe care citea Biblia mitropolitul Nectarie

    Ne închinăm și în biserica nouă, mult mai grandioasă și mai impunătoare decât cea veche, apoi ieșim în grădina răpitor de frumoasă. În parcare, cumpărăm niște fistic (nu prea grozav, după cum vom descoperi mai târziu) de la niște șmecheri. Vom mai cumpăra fistic de mult mai bună calitate din portul Aegina, în ziua următoare.

    Iată-ne ajunși și la destinația finală a zilei, Aghia Marina, mică stațiune-oraș la marginea mării. Ne cazăm la hotelul Galini, ce ilustrează magnific zicala ”Ce-am fost și ce-am ajuns!” Priveliștea de pe terasa camerei suplinește, însă, toate lipsurile, pe care nici nu vreau să le pomenesc. În fond, am dormit acolo doar o noapte.

Aghia Marina, hotel Galini

 

Plaja de la Aghia Marina

În fața terasei unde vom mânca

Hostess la terasa

Aperitive (1)

Aperitive (2) (stg.:horiatiki, dr.: țațiki)

Creveții cu pricina…

   Seara, mâncăm la o terasă pe malul mării. Unii – hamsii crocante cu cartofi prăjiți; alții – creveți cu paste. Avertisment: atenție când faci comanda! În timp ce vorbești, patronul strecoară și el tot timpul niște vorbe, apoi te trezești în față cu ce a vrut el, nu tu… Așa s-a făcut că unii au mâncat creveți în loc de hamsii, creveții fiind mai scumpi, evident! Tot așa, la cofetăria din Kalambaka ne-am trezit cu câte trei prăjituri din fiecare fel în loc de două, la localul din Paralia cu două păhărele de uzo în loc de unul – dar la Paralia, măcar, erau gratis, din partea casei!

* * *

Urmarea aici