JURNAL (3/2020) Preocupări de ”stăm acasă”

Duminică, 26 aprilie 2020. O nouă pagină de jurnal, un nou fragment din viața mea.

Afară e când înnorat, când soare și vrăbiuțele ciripesc de zor. Câinii de prin curți latră și ei de zor la copiii care compensează prin țipete strașnice faptul că nu au voie afară din curți, pe stradă sau în părculeț.

Eu sunt în vârful patului, în față cu măsuța-minune pe care este laptopul. Sunt în cămașă de noapte, fiindcă abia m-am trezit dintr-un strașnic somn de după-amiază. Azi am udat grădina și am stat vreo două ore la aer și la soare, chiar înainte de masa de prânz, așa se explică faptul că am dormit așa de bine după-amiază.

În casă e plăcut, soarele a încălzit pe rând toate camerele, acum își aruncă razele în bucătărie, exact peste ”grădina din bucătărie”. Și dacă tot e vorba de bucătărie, vreau să știți că, sătulă de atâta carne și ouă de la Paște, am făcut o strașnică ciorbă de cartofi cu zeamă de varză, să se ducă vestea!

Fiindcă am fost foarte cuminte și am purtat mască și mănuși chiar și în bucătărie (;), am primit iar un dar minunat: seria de cărți ”Dune”, cele șase romane SF ale lui Frank Herbert. Îl citisem numai pe primul, acum câțiva ani, și mi-a plăcut nemaipomenit de mult. Acum sunt aproape să termin recitirea acestuia și abia aștept să fac cunoștință cu următoarele. ”Dune” a fost un succes uriaș, așa că, după moartea autorului, alți câțiva scriitori au scris alte serii, dar parcă nu mă atrag continuările făcute de alții. Așa nu m-a atras continuarea la ”Pe aripile vântului” pe care nu am vrut deloc să o citesc și nici n-am citit-o.

Situația actuală, când pandemia de Covid-19 ne obligă să stăm în casă, mă face să mă gândesc la două citate foarte potrivite (tot am lăsat-o mai moale cu citatele pe blogul cu povestiri).

”Cartea îţi e prietenul în ceasurile de nelinişte, e doctorul la începutul bolilor, e sfătuitorul de bine în nevoi, e bătrânul care te netezeşte pe cap şi-ţi arată calea cea adevărată.” Ion Simionescu, naturalist, academician, scriitor preocupat de popularizarea științei.

Regret că nu îmi amintesc autorul, nici cuvintele exacte (poate mă ajută cineva!) dar recluziunea asta în doi mi-a amintit de un sfat prețios care sună cam așa: Când îți alegi tovarășul de viață, gândește-te la vremea când tinerețea, frumusețea și banii nu vor mai conta. Atunci va fi de mare preț cel cu care vei avea ce să vorbești și ce să-ți amintești în serile lungi de iarnă. (Sau în zilele lungi de #stamacasa, adaug eu!)

Torcătoarea
Torcătoarea

Un lucru care îmi place: să se culce și să toarcă pisicuța pe burta mea când mă uit la televizor

Și o fotografie de pe blogul Sub sărutul luminii care mi-a plăcut tare mult.

6 gânduri despre „JURNAL (3/2020) Preocupări de ”stăm acasă”

  1. Dulce mai e somnul furat ziua! Eu sunt fana dormitului de amiază. Mi-au plăcut mult ambele citate, foarte potrivite acestei perioade!

    Apreciază

    1. Păi cum! Somnul de frumusețe, nu ?! 😀
      Vezi, dacă am cam lăsat eu citatele, nu mă lasă ele pe mine! :))

      Apreciat de 1 persoană

  2. Cat de calma e atmosfera la voi! Si calda! la propriu si la figurat.
    Adorabila Calliope! ❤

    Din seria "Dune" am citit numai primele trei titluri – mai apoi mi-a cam pierit interesul (mi s-a parut un fel de serial de succes prelungit prea mult) 🙂 Ca ar exista continuari facute de altii acum aflu (dar simt ca nu ma intereseaza) 🙂
    Am citit "Scarlett", continuarea la "Pe aripile vantului" – si mi-a placut mult de tot. Autoarea a reusit sa "reproduca" destul de bine stilul celeilalte; e un roman "alert", cu "de toate", dar mai ales cu final fericit! 🙂 ceea ce-mi doream pentru romanul "Pe aripile vantului".

    Imi plac citatele. Nu cunosc autorul celui de-al doilea.

    Iti doresc sa ai o saptamana linistita, Zina draga!

    Apreciat de 1 persoană

    1. Sunt multe continuări la Dune, vreo 3-4 trilogii!
      M-ai făcut curioasă cu Scarlett. Până la urmă o voi citi. Mă atrage și pe mine happy-end-ul. 😀
      Săptămână cât mai bună, dragă Diana!

      Apreciază

  3. Masca si manusi in bucatarie ?! … De ce ?

    Coltul tau floral din bucatarie mi-a indus o nota de optimism. Florile si copacii au un impact major asupra starii noastre de spirit.

    In Iran, casele traditionale au fie in sufragerie fie in bucatarie un loc special denumit „nur ghir ” (locul unde e prinsa lumina) care seamana cu o mica sera sau o gradinita in miniatura cu flori si arbusti, uneori cu vase de apa semiingropate in pamant in al caror luciu de apa sunt reflectate frunzele si petalele florilor.

    Apreciat de 1 persoană

    1. A fost doar o gluma, masca în bucătărie. 🙂
      Mi-a plăcut mult de tot descrierea lui nur ghir. Al meu e în bucătărie și lipsește doar vasul cu apă, acum mă gândesc la el. Dacă va apărea, pun poză pe blog. 😀
      Tare mult mă bucur să ”te văd”!

      Apreciază

Dacă ți-a plăcut, spune-mi și mie!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat:
search previous next tag category expand menu location phone mail time cart zoom edit close