Categorii
jurnal de femeie

JURNAL (13/2015) Moșmoane, metempsihoză și o gospodină

Jurnal de femeie, pagina 13. Ceva bun: moșmoane și ficăței cu kaizer; ceva frumos: două filme și o carte; ceva trist: un gând; ceva vesel: Kory gospodina.

Luni, 5 octombrie 2015. Încă o săptămână, încă o pagină de jurnal.

În pagina anterioară spuneam că se apropie timpul să pregătesc grădina pentru iernat. Nici nu mă gândeam că o voi pregăti chiar cu noutăți pentru anul viitor. În excursia din Grecia, o doamnă mi-a oferit un moșmon, adus de ea din Italia. Fructul era micuț, în forma unei pere ușor strangulate la mijloc, galben maroniu, cu pulpa moale și dulce. El avea în interior doi sâmburi, arătând ca niște mici castane fără cojă. Am pus sâmburii în niște șervețele (pe care le-am udat mereu cu apă), apoi într-o pungă de plastic. Revenită acasă, am pus sâmburii în pământ, în două ghivece. Asta era la începutul lui iunie. Au trecut iunie, iulie, august, n-a apărut nimic și mi-am luat nădejdea. Am mutat ghivecele pe o scară din spatele casei, e drept că la soare. Nu le-am mai dat nicio atenție, nici apă. Pe la sfârșitul săptămânii trecute (deci sfârșitul lui septembrie), am descoperit că într-un ghiveci a apărut o plăntuță sau chiar două, nu-mi dau încă seama. Săptămâna asta, joi, am descoperit că a apărut o plăntuță și în celălalt ghiveci! Le-am adus pe amândouă pe fereastră la bucătărie, unde le încălzește soarele amiezei. Să vedem cum vor evolua, dar oricum, sunt foarte bucuroasă!

În bucătărie, am adăugat la colecția de rețete pe cea de ficăței de pui cu kaizer, o bunătate apreciată de toți cei din casă (și de pe lângă casă!). Și apropo de casă, tot nu am reușit să mă apuc de ordine la cărți, am mutat doar câteva de colo-colo.

Citesc, în continuare, schițe, povestiri și nuvele de Cehov. Mi-a rămas în memorie cum a aplicat el concepția despre metempsihoză la propria-i viață. Dar la câte vieți nu se potrivește… În ”Câteva cugetări despre suflet” spune:

”Am fost mormoloc când m-am născut și poamă bună când am pășit în viață. Intrând într-o slujbă la stat, am ajuns vulpoi; șeful mă făcea bou, prietenii – măgar, liber-cugetătorii – dobitoc. În tren, fugeam de controlor ca un iepure. La țară, în mijlocul mujicilor, mă simțeam lipitoare. Când au fost delapidați niște bani, am fost un timp țap ispășitor.Însurându-mă, am ajuns vită cornută. Răzbătând în cele din urmă la drumul cel bun, am făcut burtă și am devenit porc.”

Săptămâna trecută am apreciat două filme*. O comedie franțuzească, ”Profii” – titlul original ”Les profs” – din anul 2013, cu Christian Clavier (Asterix în filmele cu Gerard Depardieu), Isabelle Nanty, Pierre-François Martin-Laval. Un film ușor și plăcut, în care la situații radicale se aplică remedii radicale. La un liceu cu rezultate atât de slabe la bacalaureat încât se află pe cale de a fi închis, sunt trimiși pentru a remedia situația șapte profesori de-a dreptul trăzniți. Atât de trăzniți încât îi uimesc și pe elevii care sunt ei înșiși ieșiți din tipare. Niciunul nu folosește metode pedagogice recunoscute. Totuși, munca lor are până la urmă rezultate neașteptate.

Cel de-al doilea film e de cu totul altă factură, aventuri-război-dragoste. ”Fără onoare” – titlul original ”The four Feathers” (Cele patru pene), din anul 2002, îi are ca protagoniști pe Heath Ledger, Kate Hudson și Wes Bentley. În Anglia secolului XIX, un grup de cinci prieteni învață arta războiului. Doi dintre ei, Harry și Jack, iubesc aceeași fată, Ethne, iar ea l-a ales pe Harry (Heath Ledger). Imediat după anunțarea logodnei dintre Ethne și Harry, rebelii din Sudan atacă armata engleză aflată acolo. Cei cinci prieteni trebuie să plece la război, însă Harry își înaintează demisia din armată. Motivele: vrea să rămână alături de aleasa inimii, dar mai ales nu este de acord cu prezența englezilor în Sudan și amestecul lor în treburile interne ale acelei țări africane. Prietenii îl socotesc laș și, trei dintre ei, îi trimit câte o pană albă, stigmatul lașității. Și iubita lui îi trimite o pană albă. Jack nu îi trimite numai fiindcă lipsea de acolo când cei trei au făcut gestul. Lovit în suflet și în amorul-propriu, Harry pleacă în Sudan de unul singur și are parte de un șir de aventuri uimitoare, la capătul cărora își recapătă stima tuturor. Își va recăpăta el și iubita?…

* Micile review-uri participă la ”Clubul cinefililor” de pe blogul lui Carmen.

Gânduri de-ale mele: De ce-or mai fi murit atâți munteni și moldoveni conduși de Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, dacă acum le deschidem larg porțile celor de-aceeași credință cu foștii cotropitori?… Și nu se vede că ar veni cu gânduri bune…

Din ”Album cu câini: Kory și Bella”: Kory cu veleități de… gospodină. Cere voie să aranjeze covoarele și să facă ordine la papuci! ☺

Fotografii favorite de pe net,

de la Diana:

social_media_zombies

și de la Zazuza:

dirndl-5

~~~~~~~~

19 răspunsuri la “JURNAL (13/2015) Moșmoane, metempsihoză și o gospodină”

Doaaaaamne, ce minune de vietate cu sosetele! 🙂 Am avut senzatia – cand a vrut sa iasa prima data – ca va duce papucul la loc! 🙂 E mortala! Nu poti zice ca n-a aranjat frumos covoarele! Sa va traiasca, muuulti ani! Si Bella! 🙂

Unele seminte, se pare, „inmuguresc” cand ne astepam mai putin! Fie sa se dezvolte! Am avut si noi (tot din Italia) 🙂 niste seminte dintr-o specie de rododendron… Le-am palntat, le-am udat si nimic. Cand, intr-o zi, surpriza! Din pamant se vedea un firicel verde. S-a facut o frumusete – care a trecut prin multe, dar de fiecare data l-am salvat, pana in 2010, cand a murit tata si rododendronul s-a uscat brusc… Nu l-am mai putut salva, oricat ma incercat…

Primul film trebuie sa-l vad! 🙂 Al doilea l-am vazut si mi-a placut foarte mult – este… coplesitor!

Imi place citatul ales! 🙂
Multumesc pentru mentionarea fotografiei.
Iti doresc o minunata saptamana si spor in tot ce iti propui!

Apreciază

Cu mare drag am pus acea fotografie, care se potrivește ca o mănușă cu filmul văzut aseară pe HBO Comedy: ”Bărbați, femei și copii”. Trebuie să-l vezi și pe ăsta, neapărat!
Vietatea s-a făcut ditamai namila, iar șosețelele țin cât antebrațul meu acum. 🙂

Săptămână cât mai bună!

Apreciază

Vaaaai! Am uitat esentialul! Am venit cu gandul sa iti urez: La multi ani frumosi, doamna profesoara! 🙂 Am facut-o acum. Multe, multe impliniri sa ai ca dascal si in general! 🙂 M-am luat cu mica-marea Kory si am uitat. 🙂
Multumesc pentru recomandarea „Barbati, femei, copii” – cred ca e si pe net, asa ca il voi putea vedea…
Numai bine!

Apreciază

Ai mutat jurnalul pe blogul lecturilor 🙂 Acum am descoperit schimbarea.
Ma bucur ca plantutele sunt bine si cred ca o sa le priiasca pe pervaz. Au frunze tare frumoase. Nu stiu daca nu le-ar place subsolul acid, ma gandesc la asta fiindca vin din Japonia si de obicei plantele aduse de acolo sunt acidofile.
Minunat citatul din Cehov ! Imi place felul in care privea lumea. Cu ironie, cu zambet si tristete … Oare cum i s-ar parea era moderna ?
Spor la treaba, draga mea !

Apreciază

Da, după o pauză de un an, l-am redeschis aici. Renunț, încet-încet, la blogul pe care fusese. Mai am de mutat niște articole și apoi îl închid de tot pe acela.
Cred că Cehov ar descoperi că defectele oamenilor s-au accentuat, nedreptățile s-au mărit, suferințele s-au adâncit…

Mulțumesc pentru vizită, Dani! 🙂

Apreciază

În legatura cu experimentul plantarii mosomului am scris si eu, în aprilie 2015 (articolul se intitueaza Vitamine) si te anunt ca pomisorii mei sunt maricei si la primavara ii vom planta în curte ☺
Despre filme – nu am azut niciunul din acestea doua pe care le recomanzi. Cu siguranta voi cauta The fout feathers, dscrierea ta si trailer-ul mi-au trezit interesul. Cel cu elevii.. hm. Trebuie sa am dispozitie pentru comediile astea usurele.
Bella si Cory sunt delicioase! Cu siguranta prezenta lor va face mult bine. Ieri am vazut un film despre impactul unui câine credincios în viata unei vaduve ajunse la vârsta senioratului – I’ll see you in my dreams (2015). Este emotionant!
O saptamâna cât mai placuta sa ai!

Apreciază

Am sa ma uit la acel articol, mulțumesc!
Exact in dispoziția de care zici ne aflam noi, așa că ne-a plăcut. 🙂

Săptămână plăcută și ție, dragă Carmen!

Apreciază

Cred ca am mancat mosmoane in Turcia, la restaurant nimeni n-a putut sa-mi traduca in engleza ce erau, Deci mosmoane erau, dupa descrierea ta le-am recunoscut. La gust aduc cu caisele si prunele, o combinatie intre ele.
Iar cele doua menajere, acum ca au crescut in raport cu copilaria surprinsa in film, sunt ajutoare de nadejde la scuturat covoare si alte treburi pe masura 🙂

Apreciază

Da, așa e, parcă ar fi o combinație de caise și prune, ușor mălăiețe.
Menajerele mele se uită mai mult după… furat! Mai ales Bella, renumită pentru că a înhățat în cioc iphone-ul fiului meu și a încercat să fugă cu el afară! :)) Kory e mai modestă, fură câte o cârpă și se joacă cu ea.

Apreciază

Dacă ți-a plăcut, spune-mi și mie!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.